TRADIȚII DE SFĂRȘIT DE CARNAVAL ÎN COMUNA JOSENI, JUDEȚUL HARGHITA
(Fragmente din broșura intitulată ,,Farsangtemetés Gyergyóalfaluban” – ,,Înmormântarea carnavalului la Joseni” scrisă de Levente Gál)
(...) Se știe puțin despre trecutul tradiției înmormântării carnavalului din comuna Joseni. András Magyari nu a menționat obiceiul popular printre tradițiile populare enumerate în monografia sa intitulată „Alfalu a történelem sodrában” (Comuna Joseni în viciul istoriei). Este greu de găsit înregistrări din trecut ale obiceiului local al înmormântării tradiționale de carnaval, dar știm că principalul organizator al vechilor baluri de carnaval a fost detașamentul local de pompieri, care chiar și în secolul al XX-lea a avut un rol activ în organizarea acestui eveniment. În numărul din decembrie 1883 al revistei ,,Ellenzék”, putem afla că balul de carnaval din anul precedent a fost anulat din cauza epidemiei de variolă și despre faptul că va avea loc în data de 12 ianuarie al anului 1884. (...)
Unul dintre evenimentele caracteristice perioadei carnavalului a fost o dramă prezentată de către enoriași, fiind intitulată ,,dúsgazdagozás” (de-a bogătașul). În piesa de teatru popular a fost prezentată pilda biblică a omului bogat și a celui sărac, adică Lazăr (...). Ferenc Tóth din Joseni a mărturisit în anul 1997 că este singurul membru în viață al grupului de comedie care a jucat în sat în timpul carnavalului cu 50 de ani mai devreme (la sfârșitul anilor ’40). Potrivit poveștii sale, unii dintre mascați mergeau în fața alaiului, ca clopotarii în fața preotului la binecuvântarea casei, iar acolo unde erau primiți comedianții cu bunăvoie, poarta era lăsată deschisă. (...) Grupul unchiului Feri Tóth a încetat această activitate în 1931 pentru că, potrivit prezentării lui, a îmbătrânit acea generație căreia îi era importantă această tradiție.
Din înregistrările lui László Mirk, știm că în timpul lui Péter Domokos Pál la Joseni (1933–1936), acești oameni, care țineau de tradiția prezentată mai sus, încă vizitau satul. Ei porneau cu alaiul în Ziua Bobotezei și umblau pe la enoriași până la lăsarea postului de Paște. După plecarea învățătorului din sat, această tradiție cu un astfel de spectacol, aproape a rămas uitată. Piesa a mai fost prezentată în anii 1946, 1947 și în 1970. Tatăl unchiului Jóska Gál (Szikra) a jucat rolul unuia dintre diavoli. Știe de la tatăl său că învățătorul sus-numit a selectat actorii potriviți, mai ales dintre membrii pompierilor voluntari. Potrivit amintirilor sale, în perioada carnavalului se duceau sâmbăta la aşezările vecine pentru a prezenta această piesă, iar duminica vizitau satul, unde îi cinsteau pe marii fermieri şi pe toți ceilalți, care îi primeau cu bunăvoie. Din banii adunați a fost organizată o petrecere pentru bătrâni în sala ,,Ambrus Laji”, unde fanfara locală a asigurat distracția. Balul tinerilor a avut loc în ultima zi înainte lăsării postului de Paște, care de obicei se termina cu sunetul clopotului de la miezul nopții. (...)
Înmormântare de CARNAVAL DUPĂ SCHIMBAREA SISTEMULUI
În perioada de dinaintea schimbării regimului, tradiția populară a înmormântării de carnaval a fost întreruptă la Joseni. În timpul comunismului, presa a relatat cu regularitate evenimentele de la Ditrău, fiind singura comunitate din regiune care a păstrat tradiția populară chiar și în circumstanțele politice din acele vremuri. În anul 1997, în numărul din februarie al revistei ,,Hargita Népe”, György Bajna îi menționează pe locuitorii din Joseni drept cei care au reînviat această tradiție cu câțiva ani în urmă.
După schimbarea regimului comunist din 1990, tineretul local a organizat o înmormântare tradițională de carnaval sub conducerea directorului cultural Csaba Pál. Înregistrările din colecția sa prezintă o activitate organizată minuțios. (...) Potrivit lui József Balázs, organizatorul Csaba Pál a numerotat măștile pentru a putea fi identificați potențialii farsori. În anul 1991, ca urmare a inițiativei tineretului, și cu încurajarea lui József Balázs, profesor de desen, elevii Grupului Școlar ,,Sövér Elek” au organizat și ei un marș. Elevii entuziaști, ca și tinerii, au mărșăluit cu stema școlii din așezământ. În timp ce unii dintre ei au îmbrăcat costume tradiționale de carnaval, alții au preferat purtarea unor ținute mai moderne. József Balázs a descris evenimentele din primii ani. Nu avea nicio intenție să submineze rolul inițiativei tineretului din sat, ci mai degrabă a vrut să îi ofere motivația continuării acestei tradiții. Cu toate acestea, nu credea că elevii vor continua atât de entuziasmați această activitate și în viitor, deoarece în deceniul care a urmat schimbării de regim, o mare parte a tinerilor și-a căutat traiul în străinătate, printre ei și cei care au fost cei mai capabili și mai deschiși să păstreze această tradiție populară precum înmormântarea carnavalului. Elevii Grupului Școlar ,,Sövér Elek” au continuat tradiția până în anul 2013.
Din anul 1993, tradiția de înmormântare a carnavalului pe plan local a continuat sub conducerea directorului de cultură Mihály Gál. În același an a început și pe plan județean organizarea acestui eveniment, având locația pentru prima dată la Miercurea-Ciuc cu participarea a opt localități din județ. Regiunea Gheorgheni a fost reprezentată de comunele Ditrău și Joseni. În anul 1997 localitatea gazdă a acestei tradiții a fost comuna Ditrău. Printre participanți s-au enumerat următoarele așezări: Armășeni, Plăieșii de Jos, Őrkő din Sfântu Gheorghe, Ciceu, Sândominic, Ocna de Jos, Ditrău. Cu trei ani în urmă organizarea acestui eveniment s-a ținut la Joseni, dar, conform unui articol din numărul din martie 2000 al revistei ,,Művelődés”, entuziasmul participanților a scăzut. (...) În anul următor Armășeni a fost locația organizatoare, iar apoi pe rând în anul 2002 Plăieșii de Jos, în 2003 Ditrău, în 2004 Vlăhița, unde a fost reprezentat și comuna Joseni. Mai apoi, în anul 2007 comuna Lăzarea a găzduit această tradiție, dar comuna noastră nu a mai participat la eveniment.
Tradiția înmormântării carnavalului pe plan local a fost întreruptă în această perioadă, deci nu a fost posibilă participarea la evenimentul județean. În ultimele decenii, în așezarea noastră tradiția prezentată s-a păstrat de către elevi datorită muncii persistente a profesorilor.